Pocăința fiului păcătos
Într-o zi, o femeie l-a vizitat pe stareț
zicându-i:
_ Fiul meu bea, are viață păcătoasă și mă lovește mereu. Toată ziua plâng. Te
rog părinte să faci o rugăciune pentru el.
_ Să mulțumești Domnului pentru toate acestea care ți se întâmplă, spuse
bătrânul.
_ De ce, părinte?
_ Dacă fiul tău n-ar fi băut, nu ai fi mers la biserică și nu ai mai fi
venit la mine. Hai să ne rugăm pentru fiul tău, pentru că nicio lacrimă de-a
mamei nu se varsă în zadar. Rugăciunea mamei are multă putere. Fiul tău va muri
creștin.
Totul s-a întâmplat așa cum a zis starețul. Fiul ei s-a îmbolnăvit de
cancer și în câteva luni a murit. Dar ce pocăință a arătat! Cei care se
întâlneau cu el, îl vedeau mereu plin de lacrimi. De la toți își cerea iertare
și zicea:
_ Să ne pocăim, iubiții mei, căci viața e scurtă și toți vom pieri. El a
murit fericit și împăcat cu Dumnezeu. Înainte de a muri a chemat preotul, s-a
spovedit și s-a împărtășit. După moartea fiului său, mama și-a dedicat întreaga
viață slujirii aproapelui, lucrând în așezămintele pentru săraci ale Bisericii.
Sfântul Serafim de Virița, viața, minunile și profețiile, Editura ”Stupul
ortodox”, Tesalonic, 2013